22 Mar

Sunt un om al extremelor

Ceea ce nu foarte mulți știu despre mine e faptul că eu sunt un om al extremelor. Și sunt așa încă de când eram mic. Niciodată nu mi-a plăcut să fiu undeva la mijloc, în orice domeniu/activitate, eram ori foarte jos, ori foarte sus. Dacă nu-mi plăcea ceva sau mi se părea că nu am cum să fiu prea sus, preferam să abandonez sau să nu-mi dau silința nici măcar pentru a ajunge la jumătate, rămânând acolo foarte jos. :)) Lucrul ăsta mi se întâmplă chiar și în materie de mâncăruri. Nu mă omor cu chestiile făcute potrivit, de obicei mănânc ori chestii prea dulci, ori prea acre, ori prea sărăte, ori prea picante. Rareori mi se întâmplă să fac ceva nici prea-prea, nici prea-prea. Read More

21 Feb

De ce e bine să nu ai șef

În drumul și în încercarea mea de a evolua pe plan profesional, am fost nevoit și să muncesc la un anumit loc de muncă, fix 7 luni. Pe scurt, asta a fost cât să-mi strâng o anumită sumă de bani pe care să o investesc în anumite treburi în online de la care a plecat toată evoluția mea pe acest drum. Cu timpul banii s-au înmulțit, proiectul pe care-l deschisesem creștea, cu timpul au venit și altele și tot așa. Rămânând însă la perioada în care am fost nevoit să muncesc, pot spune că în comparație cu viața profesională pe care o duc acum era oribilă. Read More

30 Jan

De ce mi-a plăcut mereu să am animale de companie

M-am născut la oraș și tot acolo am crescut în, aș putea spune, cam cea mai importantă perioadă a copilăriei mele adică perioada în care mi-am format modul de gândire, o oarecare parte din mentalitatea pe care o am astăzi și am trăit cele mai importante lucruri pentru un copil. În oraș mi-am făcut primii prieteni, în oraș am plâns prima oară la grădiniță că nu-mi convenea să stau fără părinți iar exemplele pot continua însă toți ați fost copii deci le cunoașteți. Read More

07 Jan

O părere despre relațiile la distanță

Am observat ca in ziua de astazi tot mai multe cupluri sunt nevoite sa duca o asa-zisa relatie la distanta. Pentru cei care nu sunt obisnuiti cu termenul acest lucru reprezinta, dupa cum probabil va dati seama din nume, ca partenerii se afla la distanta unul de celalalt interactionand doar cu ajutorul tehnologiei (telefoane, internet). Majoritatea motivelor pentru care diverse cupluri sunt nevoite sa suporte astfel de perioade in care se afla la o oarecare distanta sunt legate de studii (totusi tot mai rar intalnite) si lipsa banilor, cazuri in care unul dintre parteneri pleaca in afara tarii pentru a muncii.

Fara sa mai intaintam prea mult in subiect va spun ca, pentru mine, o relatie la distanta ar fii aproape imposibila. Sunt de parere ca orice invat are si dezvat si ca te poti obisnui oricum insa cel putin eu nu agreez aceasta idee. Totusi acest tip de relatii, relatiile la distanta, pot rezista in cazul cuplurilor vechi (+10 ani) unde, fortati de imprejurari, partenerii trebuie sa aleaga intre relatia lor si o perioada de timp in care sa stea la departare si bineinteles ca aleg sa suporte o anumita perioada cu speranta ca lucrurile vor reveni la normal cand celalalt partener se va intoarce.

In aceste relatii la distanta pot spune, din ce am observat in jurul meu, ca acomodarea se poate face cu putina vointa insa are atat parti bune cat si parti rele. Partea buna e ca o sa poti sa rezisti fara persoana iubita o anumita perioada de timp insa partea rea e ca, daca durata e prea mare, in momentul in care se va intoarce acasa vei avea un sentiment destul de ciudat de parca ar fi venit cineva in vizita si nu persoana pe care o iubesti. La urma urmei in viata trebuie sa mai facem si sacrificii, luptand pentru o viata mai buna.

09 Nov

Toată lumea se ceartă

Cred că nu e zi în care să nu văd cel puțin câțiva oameni care se ceartă între ei, care au tendința de a o face sau care inventează tot felul de motive doar pentru a se certa cu cineva sau cu mine și pur și simplu nu înțeleg de ce. Rar văd persoane care sunt liniștite, calde și au un vibe atât de plăcut încât mă molipsesc și pe mine cu calmitate și fericire și mă întreb oare de ce se întâmplă toate aceste lucruri? Astfel ajung des la concluzia că societatea a creat singură asta și până la urmă merită să trăiască treburile astea atâta timp cât aproape nimeni nu face ceva pentru a se schimba.

Eu personal am renuțat la a mai fi nervos deși mi-a fost destul de greu datorită firii mele destul de impulsive și agitate. Totuși am reușit cu puțină muncă și multă voință. Foarte rar mă enervez și atunci îmi aduc aminte de înțelegerea la care am ajuns, mă calmez iar lucrurile devin mai bune. Ți s-a întâmplat de multe ori să ți se încurce căștile în buzunar, nu? Omul inconștient se va enerva, va înjura și le va încurca tot mai tare pe când omul conștient va rămâne calm și cu multă răbdare le va descurca și aranja rapid. Acest exemplu se aplică mai în toate domeniile. Dacă te vei enerva nu vei face decât să agravezi lucrurile și vei ajunge la nivelul de la care ai plecat sau, din nefericire pentru tine, chiar mai jos de atât.

În încheiere vă recomand să deveniți cât mai calmi. Văd zilnic oameni care se enervează din absolut orice motiv, oricât de banal ar fi acesta. Sunt momente în care toți ne enervăm, sunt momente care pur și simplu ne depășesc și devenim nervoși dar adevăratele astfel de clipe sunt destul de rare. În majoritatea cazurilor ne schimbăm starea fără motive clare.